„Demascăm atractivitatea – combatem dependența de tutun și nicotină”

La 31 mai, consemnăm Ziua mondială fără tutun cu genericul „Demascăm atractivitatea – combatem dependența de tutun și nicotină”, cu scopul de a schimba percepția publicului, în special a tinerilor, în privința produselor alternative de fumat și a le oferi instrumente reale pentru combaterea adicției. Experții în sănătate publică avertizează că tinerii devin ținta principală a strategiilor de marketing ale industriei tutunului și nicotinei. Aromele atractive, ambalajele moderne și campaniile de promovare înșelătoare sunt concepute pentru a face produsele cu nicotină să pară „cool”, inofensive și parte a unui stil de viață modern. În consecință, tot mai mulți adolescenți ajung prinși într-un cerc al dependenței, ceea ce amenință să anuleze anii de progres în lupta împotriva fumatului. 

Consumul de tutun reprezintă una dintre cele mai grave probleme de sănătate publică la nivel mondial, provocând anual peste 7 milioane de decese, inclusiv aproximativ 1,6 milioane revin nefumătorilor expuși la fumul de tutun din mediu. La nivel global, aproximativ 80% dintre cei 1,3 miliarde de consumatori de tutun trăiesc în țări cu venituri mici și medii, unde impactul economic și social al fumatului este și mai accentuat. Totodată, 40 de milioane de adolescenți (cu vârste cuprinse între 13 și 15 ani) din întreaga lume consumă tutun, iar circa 15 milioane dintre aceștia folosesc țigări electronice.

În Republica Moldova, se estimează că circa 6000 de persoane își pierd viața anual din cauza consumului sau expunerii la tutun. O situație alarmantă se atestă și în rândul adulților. Astfel, potrivit ultimului studiu național al prevalenței factorilor de risc ai bolilor netransmisibile (STEPS, 2021), trei  din 10 adulți (între 18-69 ani) sau 29,9% din populația adultă sunt consumatori curenți ai diverselor produse de tutun, cu o prevalență a fumatului de șapte ori mai mare în rândul bărbaților (52%), comparativ cu femeile (7,7%). Îngrijorătoare sunt și statisticile în rândul adolescenților, circa 12,7% dintre aceștia cu vârsta cuprinsă între 13 și 15 ani utilizează țigări electronice. 

Consumul oricărui produs ce conține tutun este un factor de risc major ce condiționează peste 30% din decesele prin cancer, 90% din decesele prin cancer pulmonar, 25% din decesele prin boli coronariene, 85% din decesele prin boli pulmonare cronice obstructive și 25% din decesele prin boli cerebrovasculare, fiind cauza fiecărui al zecelea deces în rândul adulţilor şi reducând viaţa fumătorului în medie cu 10-15 ani.

Republica Moldova a făcut un pas important în protejarea sănătății copiilor și adolescenților prin pilotarea unei inițiative a OMS privind crearea de școli fără nicotină și tutun. Faza pilot este testată în cinci instituții. Proiectul se desfășoară cu suportul Ministerului Educației și Cercetării în parteneriat cu Ministerul Sănătății și Agenția Națională pentru Sănătate Publică și se include în cadrul național de control al tutunului și în Strategia națională privind drogurile și dependențele pentru perioada 2026-2032.

Începând cu 24 iunie 2026, în Republica Moldova vor intra în vigoare unele dintre cele mai importante modificări ale Legii nr. 278/2007 privind controlul tutunului, menite să consolideze protecția populației împotriva efectelor nocive ale fumului de tutun și aerosolilor proveniți din țigarete electronice, produse din tutun încălzit și alte produse cu nicotină. Pachetul legislativ extinde semnificativ lista spațiilor în care fumatul și vapatul sunt interzise. Astfel, utilizarea produselor din tutun și a produselor cu nicotină va fi interzisă pe terenurile de sport, în grădinile zoologice, în parcurile acvatice, pe terenurile aferente piscinelor, pe plaje și în pasajele pietonale subterane. Interdicțiile se aplică atât în cazul țigaretelor convenționale, cât și a țigaretelor electronice, dispozitivelor de încălzire a tutunului și altor produse ce emit aerosoli toxici. 

Una dintre cele mai importante modificări vizează clarificarea interdicției de a fuma sau vapa la mai puțin de 10 metri de intrările în clădirile publice și de alte puncte de acces. Noile prevederi stabilesc că distanța se măsoară radial, în linie dreaptă și indiferent de existența gardurilor, pereților, trotuarelor sau altor obstacole. Zona de interdicție se aplică în jurul intrărilor instituțiilor publice, sociale, culturale și sportive, precum și în apropierea ferestrelor deschise și a sistemelor de ventilare ale spațiilor publice și locurilor de muncă. 

În domeniul protecției minorilor, legea introduce măsuri suplimentare pentru reducerea atractivității produselor cu nicotină în rândul tinerilor. Sunt interzise pliculețele cu nicotină pentru uz oral, inclusiv cele cu nicotină sintetică, iar producătorii și importatorii de țigarete electronice vor avea obligația să notifice autoritățile înainte de plasarea produselor pe piață și să prezinte informații detaliate privind ingredientele, emisiile și siguranța acestora. Totodată, sunt consolidate măsurile privind publicitatea și promovarea produselor din tutun și nicotină. Vor fi interzise scenele ce promovează consumul acestor produse în emisiuni TV, jocuri video și alte conținuturi destinate minorilor sau tinerilor, cu excepția cazurilor justificate artistic și destinate exclusiv adulților.

În același timp, angajatorii, administratorii și proprietarii spațiilor publice vor avea obligații mai clare privind asigurarea unui mediu fără fum, inclusiv afișarea semnelor de interzicere, avertizarea persoanelor care încalcă legea și sesizarea autorităților competente atunci când este necesar.